“Daca cineva nu vrea sa lucreze, acela nici sa nu manance.” ( II Tesaloniceni 3-10 ).

Chiar daca unora le vine greu sa creada, dar in RO sunt oameni, ajunsi la 3o de ani, care n-au fost niciodata angajati. Si asta nu pentru c-ar avea vreo infirmitate. Pentru ei niciodata nu va fi de munca in RO. Vor prefera sa bata zarurile si ulitele colbuite, decat sa lucreze. Niciodata banii oferiti de patroni, nu vor fi indeajuns pentru cat ar dori ei sa primeasca. Intotdeauna astfel de lepre vor avea impresia ca ei sunt cei care-l imbogatesc pe patron. Si de ce nu vor dori niciodata acestia sa fie angajati ? Pentru ca statul le da ajutoare sociale. Mult,putin, nu conteza. Li se da. Statul ii invata rau. Iar obiceiul pentru om, este o a doua natura. Asa li se va parea normal si peste 5, 10 sau 15 ani. Ca statul e dator sa le dea, iar ei sa primeasca. Daca-l intrebi din ce traieste el si familia lui, vei primi, invariabil, un astfel de raspuns: “Din ajutorul de la primarie si alocatiile copiilor. Si mai fac eu vreo combinatie. Ma descurc“.
O alta categorie de romani care niciodata n-au contribuit cu nicio para chioara la bugetul statului ( includem aici: impozite, contribuitie somaj, sanatate, pensie si ce-o mai fi ) sunt “strainezii“, cei plecati peste granitele tarii. Binenteles ca toti cei plecati peste, cu siguranta ca s-au dus la munca. Nu avem nici cea mai mica urma de indoiala ca n-ar fi asa.
O.K. Si acum sa ne imaginam o situatie. Domnul Ionescu, in varsta de 35 de ani, se simte rau si merge la un spital din RO. La spital va fi intampinat respectuos, va fi intrebat cine este, ce-l doare si i se vor face cateva investigatii medicale elementare. Intre timp cineva verifica stadiul de contribuabil al domnului Ionescu la fondul de sanatate. Daca domnul Ionescu face parte din categoria romanilor descrisi mai sus, i se va spune, pe cel mai civilizat ton: “Domnule Ionescu, dumneavoastra n-ati contribuit cu niciun leu la fondul de sanatate, de aceea nici nu noi nu va putem oferi decat o aspirina si va dorim ca Dumnezeu sa va faca sanatos. Mergeti cu bine. Mai mult de-atat nu avem voie sa facem, pentru c-ar insemna sa bagam mana in sacul cu bani al celor care-au contribuit la fondul de sanatate. Insanatosire grabnica, domnule Ionescu !”. Suna cinic, stiu. Dar nu este deloc normal ca toti sa beneficiezi de acelasi tratament ( prost ), indiferent daca au contribuit sau nu la fondul de sanatate. Nu este normal sa platesti in fiecare an, si tu si firma la care esti angajat, sume enorme si asta ani la rand, iar cand tu ajungi in spital sa fii nevoit sa vii de-acasa cu asternut pentru pat, seringi, fese, spirt, pastile, injectii, mancare, etc si sa mai si “contribui” la suplimentarea tuturor veniturilor angajatilor din spital: medic, asistente, infirmiere…Daca nu suntem toti egali, atunci cand vine vorba de muncit in RO, nici la beneficii, nu trebuie sa fim egali.
“Ai fost plecat la munca in strainatate ? Foarte bine ! Felicitari ! Inseamna ca ai contribuit la fondul de sanatate din respectiva tara. Va puteti trata foarte bine acolo. Ati fost plecat din RO cu alte treburi decat munca ? Pe noi nu ne intereseaza ce-ati facut dumneavoastra acolo, dar stim ca n-ati dat nici un ban la fond. Nici noi nu va putem trata“.
Am cunoscut persoane de la tara, care, nefiind inca pensionate ( mai aveau 4-5 ani pana la varsta pensionarii ), din munca pamantului si din cresterea catorva animale, plateau in fiecare luna bani la fondul de sanatate si la cel de pensii. Si asta inseamna sa fii responsabil.
Nu stai tot timpul cu mana intinsa sa-ti dea statul totul. Poate e timpul sa faci un efort si sa-i mai dai si tu lui.