“Da mami, da, invat…Ce sa fac ? Sunt asa de extenuata, simt ca nu mai pot…Da, stiu ca doar spre binele si pentru viitorul meu invat pana tarziu in noapte…Bine, ma mai persecuta profa de mate’ si ma ameninta ca ma lasa si anu’ asta corigenta pe vara si-o sa ratez bacu’, dar pana atunci poate vii in tara si rezolvi cu ea…Nu, nu stiu cat vrea…Da’, da-o-ncolo, la cata calicie e-n invatamant, daca-i dai o suta doua de euro, sa zica bogdaprosti…Poate-si mai cumpara si ea cateva haine, ca se-mbraca, parca, de la second, zau asa…Ei, da, la celelalte obiecte nu prea am probleme…La romana ne pune sa citim nu stiu ce romane…Niste tampenii…Ce nevoie am eu sa citesc ? Ce, n-am vazut de-atatea ori Morometii la televizor ? Stai linistita, mami, ca doar am internet, si-mi scot de-acolo referatele…Ce-s proasta sa le fac eu ?!…Da, in rest e bine la scoala…Am luat cate-un 4 la fizica si chimie, ca ne-a dat test din materia de anu’ trecut si de unde sa stiu acum ce n-am stiut nici anu’ trecut ?! Da, si-un 1 la istorie, ca m-a prins copiind…Da, da mami, am grija, stai linistita ca-mi scot mediile pana la sfarsitul anului…Doar ti-am spus ca-nvat in fiecare zi pana noaptea tarziu…Mami, da’ luna asta nu-mi trimiti mai multi bani ? Ca, na, stii, vine frigul si nu mai pot purta aceleasi haine ca anu’ trecut…Nu mai sunt la moda…Ma fac de ras…Tre’ sa-mi iau si alte cizme, si nici telefonu’ nu se mai asorteaza cu geanta cea noua…”

Convorbirea telefonica imaginara de mai sus, dintre o mama, plecata la munca in strainatate, si fiica ei, eleva, ramasa in tara, mi-a fost inspirata de doua intamplari, asemenatoare, petrecute in aceasta saptamana in oras, avandu-le protagoniste pe doua tinere.

 ( Sursa )

 ( Sursa )