Gara Burdujeni a fost construita in anul 1902 dupa modelul garii din Fribourg, capitala cantonului cu acelasi nume din Elvetia. Remarcabil prin monumentalitate, ansamblul cladirii este compus din trei corpuri (parter si 2 etaje): unul central – avand în mijloc o sala de asteptare, realizata în stil baroc, precum şi holuri de acces, si casele de bilete – si doua corpuri laterale, separate de cel central prin cladiri intermediare cu doua nivele.

Comparabila ca amploare doar cu marile gari din Transilvania si Banat, gara Burdujeni este cea mai mare gara din fostele Principate si prezinta marele avantaj de a se fi putut pastra total nealterata pana in zilele noastre.

Desi impresionanta prin proportii si tratare monumentala, constructia are o aparentă lejera ce se datoreaza, pe de o parte fragmentarii echilibrate a volumelor si, pe de alta parte, calitatilor plastice incontestabile ale zidariei din caramida aparenta, renumita “caramida de Ciurea”. Fabrica Ciurea a expediat la acea vreme 1 593 398 de caramizi pentru executarea acestei gari !
Probabil in stransa legatura cu ambitii politice, aspectul sobru al fatadelor contrasteaza surprinzator cu tratarea somptuoasa a interioarelor. Remarcabil in acest sens este holul central (sala de revizie vamala), un amestec de elemente neoclasice -plafon casetat decorat cu motive florale, viu colorate, piladtri adosati fatadelor cu marcarea soclurilor si capitelurilor, precum si suprapunerea a doua nivele de arcade – si neogotice – bolti ogivale care fac trecerea de la plafonul casetat la amplele ferestre in plin cintru – ponderat prin prezenta caramizii de Ciurea, care asigura continuitatea interior – exterior.

Pe toata lungimea fatadei dinspre linii, cladirea a fost prevazuta cu un peron acoperit (cu pardoseala din placi ceramice smaltuite) care unifica formal cele trei corpuri.

Ultimele lucrari de reabilitare ale Garii Burdujeni au avut loc in perioada 2000 – 2006.  (Enciclopedia Garilor).