PDL pregateste ultima oferta de compromis pentru UDMR in privinta reorganizarii administrative a tarii. Potrivit ziarului Gandul, Moldova ar urma sa fie impartita in doua regiuni: una care va cuprinde Iasi, Neamt, Suceava si Botosani, cu capitala la Iasi si o a doua care se va intinde pe teritoriul judetelor Bacau, Vaslui si Vrancea, cu capitala la Bacau. La precedenta “impartire” a tarii, “dezvaluita” in urma cu doua saptamani de deputatul PDL Stelica Strugaru, judetele Botosani, Neamt si Suceava ar fi format o regiune, cu capitala la Suceava.

Modelul de la care pleaca planul democrat-liberalilor este cel aplicat in Romania in perioada 1960-1968. Conform surselor din conducerea partidului, pedelistii vor incerca sa impuna o varianta de 12-14 regiuni, pe care doresc sa le contureze plecand de la cele saisprezece regiuni care alcatuiau harta tarii în anii 60.

In cazul in care ar fi pus in practica, planul PDL va duce la inghitirea mai multor judete actuale in noile structuri. Spre exemplu, judeţul Alba ar fi impartit intre Cluj si Hunedoara, partea de est a Salajului ar trece in componenta Crisanei, iar cea vestica in granitele Clujului. Brasovul ar cuprinde judetele Sibiu si Covasna, in timp ce Bacaul ar primi autoritate asupra Neamtului. S-ar reinfiinta regiunile istorice Banat, Maramures si Oltenia, iar Moldova ar fi impartita in doua regiuni: una care va cuprinde Iasi, Neamţ, Suceava si Botosani , cu capitala la Iasi si o a doua care se va intinde pe teritoriul judetelor Bacau, Vaslui si Vrancea, cu capitala la Bacau.

Pentru delicata problema a Tinutului Secuiesc, pedelistii au in vedere spargerea in doua a actualelor judete cu populatie majoritar maghiara, astfel incat Harghita si marea parte a Muresului sa fie reunite intr-o singura regiune, iar Covasna sa treaca sub autoritatea Brasovului. In cazul in care se vor lovi de un refuz al partenerilor de guvernare, democrat-liberalii ar putea apela la propunerea presedintelui PDL Brasov, George Scripcaru, care a lansat inca din primavara ideea recunoasterii ca entitate culturala a Ţinutului Secuiesc, dincolo de granitele administrative ale regiunilor.

Discutiile ce privesc trasarea unor noi structuri pornind de la cele existente in anii 60 a fost confirmata si de surse guvernamentale. “Este o varianta de lucru. Inca nu s-a luat o decizie finala”, a precizat unul dintre ministrii cabinetului Boc.