La Manastirea Bistrita din judetul Neamt se poate ajunge urmand soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de orasul Bicaz, la 5-6 km de la iesirea din Piatra Neamt, pe partea dreapta, vei intalni un indicator spre manastire, parcurgi apoi cei 2 km pana la poarta manastirii.
Ctitorie a domnitorului Alexandru cel Bun, Manastirea Bistrita a fost zidita in anul 1406. Clopotnita manastirii a fost construita de Stefan cel Mare in anul 1498.
La Manastirea Bistrita sunt inmormantati: Alexandru cel Bun si Ana – sotia lui, Alexandru – fiul lui Stefan cel Mare, Chiajna – sotia lui Stefan Lacusta, Anastasie – Mitropolitul Sucevei.
Hramul manastirii este la 15 august – “Adormirea Maicii Domnului”. Manastirea Bistrita este o manastire de calugari.
Manastirea Bistrita.
Manastirea Rarau.
Biserici armenesti din Botosani.
Chiar daca in prezent comunitatea armeana din Botosani numara mai putin de 100 de persoane, nu trebuie uitat ca in sec. al XIX erau aproximativ 2000 de armeni, la o populatie totala de 40 000 de locuitori ai Botosaniului, si totodata contributia acestei comunitati de-a lungul istoriei la dezvoltarea Botosaniului.
Armenii se aseaza in Botosani in secolul XIV, in apropierea centrului vechi, in zona actualei strazi Armene, iar prima biserica a comunitatii, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, este atestata in anul 1350.
Actuala biserica aflata in plina restaurare a fost recladitata pe temeliile vechii biserici, de-a lungul vremii suferind numeroase modificari: in anul 1625, aceasta este restaurata, iar la 1775 se adauga pridvorul, care ulterior devine pronaosul bisericii; in 1776 se adauga turnul clopotelor, iar la 1825 este restaurata in intregime.
Biserica armeano-gregoriana “Adormirea Maicii Domnului”.

Comunitatea armeana devenind numeroasa, in anul 1795 se construieste o a doua biserica, avand hramul “Sf. Treime”, iar turnul clopotnitei, ridicat pe trei nivele, a fost finalizat in anul 1816.
Daca pentru biserica “Adormirea Maicii Domnului” s-au alocat fondurile necesare si aceasta se afla in plin proces de restaurare, nu acelasi lucru se poate spune si pentru biserica “Sf. Treime”, a carei degradare continua. Speram ca, pe viitor, soarta sa surada si acesteia.
Biserica armeano-gregoriana “Sf. Treime”.
Biserica "Sf. Nicolae" din Suceava.
Biserica “Sf. Nicolae” Suceava a fost construita de Ilias, fiul lui Petru Rares, insa pisania atesta “reinnoirea” din 1611, datorita panului Nicoara Prajescul – vel vistiernic si cheaghinei Maria.

Biserica are plan dreptunghiular, cu absida la est si altele laterale operate in grosimea zidului, precum si turla pe naos. Pridvorul este suprainaltat de un turn clopotnita, element caracteristic secolului al XVII-lea. La exterior, decoratia consta dintr-un brau median in “dinti de ferastrau”.
Schitul Oneaga – Botosani.
Schitul Oneaga, aflat in localitatea Oneaga, comuna Cristesti, judetul Botosani, a fost ctitorit de boierul Niculai Cristescu in anul 1775. Prin porunca domneasca, biserica fiind din lemn a fost demontata, transportata in satul Vanatori, comuna Gorbanesti unde a fost remontata si folosita in continuare ca biserica de mir.
In anul 1994 Episcopul-Vicar Calinic Botosaneanul al lasului a avut initiativa reinfiintarii schitului Oneaga cu obste de calugari, asa cum a fost initial.
Schitul Oneaga are hramul Acoperamantul Maicii Domnului (1 octombrie). Asezamantul este construit in mijlocul padurii de stejar pe Dealul Manastirii la 1,5 km est de satul Oneaga.
Primul egumen a fost Ieromonahul Galaction. L-a urmat Parintele Pimen Gheorghe care, cu contributia credinciosilor si ajutat de Ieromonahul Teodosie si fratele Mihai Bahna, a turnat in 1995 fundatia bisericii, care in 1996 a fost gata ridicata.
Biserica este o constructie din zid, pe temelie de beton, in forma de cruce. Altarul are in dreapta o camera pentru vestmantarie si este luminat de o fereastra asezata pe zidul din est. Catapeteasma din lemn de stejar sculptat, are icoane nichelate. Naosul este luminat de o fereastra asezata la sud si alta la nord. Este delimitat de pronaos prin doi stalpi laterali din zid, voluminosi, cuprinsi in interiorul zidurilor, ei sustinand arcada boltii. Deasupra naosului este o turla in forma octogonala care are patru ferestre. Pronaosul este spatios si luminat de cate o fereastra la sud si nord. Pridvorul inchis este luminat de o fereastra la vest. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, dreptunghiulare, terminate in arc. Intrarea in pridvor se face pe o usa de stejar sculptata, asezata in partea vestica. Din pridvor in pronaos se intra pe o usa din lemn de brad. Pridvorul deschis este sustinut de patru stalpi din zid, asezati in fata. Pardoseala este din lemn de brad, avand grosimea 3 cm. Acoperisul este din tabla zincata.
La Schitul Oneaga se poate ajunge prin Vorona, pe drumul manastirilor, 6 km pana la Manastirea Sihastria Voronei si de acolo inca 3 km pana la Schitul Oneaga, pe un drum forestier pietruit.

















































































