Manastirea a fost numita Ierusalim al neamului romanesc, deoarece aici isi are mormantul cel mai iubit conducator pe care l-au avut romanii: Stefan cel Mare si Sfant. Acesta a avut cea mai lunga domnie dintre voievozi (1457-1504), a castigat 34 de razboaie din 36 si a construit peste 30 de biserici si manastiri. Putna este prima si cea mai vestita ctitorie a voievodului; ea va fi terminata in 1469 si va ajunge necropola domneasca. Sub lespezile locasului se afla 28 de morminte, multe dintre ele apartinand dinastiei Musatinilor.
Cronicarul Ioan Neculce ne spune ca biserica era “tot cu aur poleita zugravala, mai mult aur decat zugravala, si pre dinlauntru si pre denafara”. Cu timpul, manastirea va deveni un important centru de cultura. Chiar si dupa moartea voievodului, aici vor functiona in continuare vestitele scoli de muzica sau atelierele de broderii si de scris carti. Ca si alte biserici din zona, Putna este construita in cunoscutul stil moldovenesc care preia unele elemente gotice si le adapteaza la formele si necesitatile traditiei bizantine. In mod firesc, biserica Putnei pastreaza spatiile arhitecturale ortodoxe consacrate: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos si altar.
Putna a fost de la inceput manastire de calugari, fiind cea mai veche asezare manastireasca din Bucovina care a functionat neintrerupt in pofida evenimentelor nefericite prin care a trecut de-a lungul timpului. Amintim cele trei incendii (din 1484, 1536 si 1691, ultimul provocat de invadatori), pradaciunile din 1622 (talharii din Bistrita), din 1653 (cazacii lui Timus Hmelnitki), din 1691 (lesii lui Ioan Sobieski), din 1739 (trupele rusesti), precum si cutremurele, cel mai devastator fiind acela din 1739. In anul 1653, profitand de certurile pentru domnie din Moldova, are loc o navalire a cazacilor care ataca si jefuiesc biserici si manastiri din tinutul Sucevei; ajungand la Putna, acestia prada biserica ce se afla in plin santier de restaurare si deterioreaza grav incinta manastirii. Reconstruirea bisericii a fost inceputa in 1654, in timpul domniei lui Gheorghe Stefan (1653-1658), si finalizata in anul 1662, in perioada domniei lui Eustatie Dabija (1661-1665), pe temelia vechiului locas, respectandu-se forma si proportiile initiale. Anul 1775 pregateste o noua incercare pentru pamantul Bucovinei: ocupatia austriaca ce va dura pana in 1918. Cu toate presiunile curtii de la Viena, Putna a reusit in continuare sa aiba un rol major in pastrarea si intarirea credintei si a constiintei de neam a romanilor.
In secolul al XVIII-lea, activitatea spiritual-culturala ca si lucrarile de refacere a intregului complex monastic au fost reinvigorate prin eforturile unui stralucit fiu al locului: mitropolitul Iacob Putneanul (+1778). Acesta este considerat al doilea ctitor al manastirii si este inmormantat in pridvor.
Lucrari de restaurare au existat si in urmatoarele secole, in acest sens remarcandu-se activitatea arhitectului austriac Karl Romstorfer, care a incercat in 1901-1902 sa restituie aspectul traditional al bisericii, grav alterat de unii dintre conationalii sai. Intregul asezamant va fi restaurat, pe etape, intre anii 1955 si 1988. In acest interval s-a renovat Turnul Tezaurului (singura constructie stefaniana ajunsa pana in zilele noastre), s-a reamenajat ca Muzeu vechea Staretie, s-au refacut chiliile monahilor si s-a rezidit Casa Domneasca.

Turnul Tezaurului a fost construit si amenajat de voievod pentru a putea adaposti si transmite mai departe, prin vremurile tulburi, odoarele lucrate de monahii putneni. Asa s-a ajuns ca in 1976 sa se amenajeze un foarte bogat muzeu manastiresc, care adaposteste una dintre cele mai importante colectii de broderii bizantine din intreaga lume. Vechile manuscrise, broderiile lucrate in fir de aur, argint si matase, obiectele din metale pretioase ne dau o imagine vie a ceea ce insemna atunci puterea creatiei intemeiata pe credinta. De asemenea, sub streasina vestica a bisericii pot fi vazute si doua clopote ramase de la Sfantul Stefan.
In perioada comunista, decretul 410 din 1959 a dat o grea lovitura monahismului romanesc. Aproximativ 75% din vietuitorii manastirilor au fost expulzati si “integrati” in viata sociala. Chiar si in astfel de timpuri, au reusit sa ramana in manastire calugari jertfelnici (arhimandritii Pimen, Gherasim si Iachint, ieroschimonahul Chesarie, monahii Marcu si Ioan).
Dupa 1989, s-a produs o reintinerire a monahismului romanesc. Calugari si frati veniti din toata tara continua la Manastirea Putna traditia monahala rasariteana. Au fost reinfiintate traditionalele ateliere de iconografie si sculptura in lemn din care se ivesc adevarate opere de arta.
Sfintii a caror moaste se afla aici (Sfintii Trei Ierarhi Vasile, Grigorie si Ioan, Sfantul Daniil Sohastrul, Sfantul Pantelimon, Sfantul Nectarie de Egina, Sfantul Ghenadie si Sfantul Mare Mucenic Gheorghe), ii ocrotesc pe credinciosii ajunsi la Putna.
In exteriorul bisericii, in partea dreapta a altarului, se afla locul de odihna al Sfantului Ierarh Iorest, calugar putnean ajuns Mitropolit al Ardealului, in timpul progoanei religioase declansate de maghiarii calvini. Inlaturat din scaun si intemnitat, Sfantul s-a intors in cele din urma la Putna si s-a mutat la Domnul, in anul 1678. Biserica Ortodoxa Romana l-a canonizat in anul 1955, randuind praznuirea sa in ziua de 24 aprilie.
Alte locuri sfintite care aduc o contributie insemnata la mentinerea frumusetii duhovnicesti a tinutului sunt: bisericuta de lemn a lui Dragos Voda, considerata cea mai veche din Europa, aflata in cimitirul satului; chilia sapata in piatra a Sfantului Daniil Sihastrul; Manastirea Sihastria Putnei.
In anul 2001, cunoscutii pictori Mihail si Gavril Morosan au inceput pictura bisericii in fresca cu foita de aur. Biserica nu mai fusese zugravita de peste 300 de ani. In anul 2010, pe 15 august, de Sarbatorea “Adormirii Maicii Domnului”, care este si hramul manastirii Putna, a avut loc sfintirea noii picturi a bisericii, slujba fiind oficiata de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, impreuna cu alti Inalti Ierarhi.

- Programul trenului de epoca “Moldovita” pentru zilele urmatoare:

- Vineri, 12 august:

- Suceava (plecare 8:45) – Dornesti (plecare 10:44) – Radauti (plecare 11:12) – Gura Putnei (plecare 12:37) – Putna (sosire 12:53);
- Putna (plecare 15:06) – Galanesti (plecare 16:11) – Dornesti (plecare 17:40) – Suceava (sosire 19:04).

- Sambata, 13 august:

- Suceava (plecare 9:05) – Darmanesti (plecare 9:36) – Cacica (sosire 10:36 si plecare 12:06) – Vama (plecare 14:13) – Vatra Moldovitei (sosire 14:52);
- Vatra Moldovitei (plecare 16:15) – Vama (plecare 17:02) – Frasin (plecare 17:33) – Cacica (plecare 18:57) – Darmanesti (plecare 20:07) – Suceava (sosire 20:41).

- Duminica, 14 august si Luni, 15 august:

- Suceava (plecare ora 9:05) – Darmanesti (plecare 9:36) – Cacica (sosire 10:36); – Cacica (plecare 13:26) – Darmanesti (plecare 14:47) – Dornesti (plecare 16:37) – Putna (sosire 18:21);
- Putna (plecare 20:20) – Galanesti (plecare 21:25) – Dornesti (plecare 22:54) – Suceava (sosire 0:18).

Trenurile circula in rang III si sunt formate dintr-o locomitiva cu abur si cinci vagoane (1 vagon posta, 1 vagon salon, 1 vagon clasa I, 1 vagon clasa a 2 – a, 1 vagon clasa a 3 – a.

Un bilet pentru o calatorie pe ruta Suceava – Putna costa 26,4 lei la clasa I si 19,4 lei la clasa a II-a. De la Suceava la Radauti: 16,4 lei pentru o calatorie la clasa I si 11,7 lei pentru un bilet la clasa II-a.

De la Suceava la Vatra Moldovitei, biletul pentru o calatorie costa 16,4 lei (clasa I) si 11,7 lei (clasa a II-a) pe ruta Suceava – Cacica, 18,9 lei (clasa I) si 13,1 (clasa a II-a) pe ruta Suceava – Gura Humorului si 29,3 lei (clasa I) si 20,4 lei (clasa a II-a) pe ruta completa de la Suceava la Vatra Moldovitei.

Congresul National de Poezie se va desfasura la Botosani, Ipotesti, Suceava si Putna, iar tema editiei din acest an este „Poezia romana contemporana in context european. Traduceri, editari, prezente in edituri, librarii si presa literara din Uniunea Europeana”.

- Joi, 16 iunie:

- Ora  9:30 – 13:00 – Memorialul Ipotesti – Centrul National de Studii “Mihai Eminescu” – Aula “Laurentiu Ulici” – Deschiderea lucrarilor Congresului National de Poezie, editia a IV-a. Alegerea unei noi conduceri. Tema: “Poezia romana contemporana in context european. Traduceri, editari, prezente in edituri, librarii si reviste”

- Ora 13:00 – 13:15 – Biblioteca Nationala de Poezie “Mihai Eminescu” – Amfiteatrul “Laurentiu Ulici” – Conferinta “Eminescu si Eminovicestii. Radiografii familiale – destine individuale”. Prezentare Valentin Cosereanu

- Ora 16:00 – Parcul “Mihai Eminescu” – La Standurile Cartii de Poezie. Lansari de carte, autografe. Prezentari de reviste.

- Ora 18:30 – Terasa Cofetariei “Parc” -  Recitalul poetilor invitati. Spectacol de muzica si poezie.

- Vineri, 17 iunie:

- Ora 15:30 – Aula Universitatii “Stefan cel Mare” din Suceava: Continuarea lucrarilor Congresului National de Poezie, editia a IV-a.

- Ora 18:00 – Recital la Cetate – recitalul poetilor invitati. Decernarea Premiilor Congresului National de Poezie, editia a IV-a, pentru un poet consacrat si pentru un poet tanar.

- Sambata, 18 iunie:

- Ora 9:30 – Deplasare la Putna.

- Ora 10:30 – Sala de consiliu a Manastirii Putna: – Concluziile Congresului National de Poezie, editia IV-a. Lansarea unui apel sau a unei scrisori catre Institutul Cultural Roman.

Biserica de lemn “Dragos Voda”, cu hramul “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului”, este considerata a fi cel mai vechi monument de arhitectura religioasa din Moldova, care s-a pastrat pana astazi, pe care legenda o atribuie lui Dragos Voda din 1346, cu refaceri in 1468.
Aceeasi legenda aminteste ca a fost adusa de la Volovat la Putna, intr-o singura noapte, din porunca lui Stefan cel Mare.

In stilul basilical, dominant in secolul al XIV-lea, biserica este construita din barne de stejar cioplite si imbinate in stilul caselor taranesti din zona in tehnica numita “in catei”. Are o bolta cilindrica peste intreg spatiul interior, lipsita de turla cu acoperis in patru ape. Aspectul formal initial se poate reconstitui in cea mai mare parte si apare sub forma unei mici capele impartita in numai doua incaperi, un naos si un altar.

Ferestrele bisericii sunt in numar de 12, dintre care cele doua de la altar sunt originale. Acoperisul este din sindrila, in solzi de peste, inalt de 5 metri cu doua cruci de fier impodobite cu raze.
Naosul si altarul sunt dispuse in prelungire de la apus spre rasarit si se inscriu intr-un dreptunghi de 4, 77 metri latime si 8, 25 metri lungime. Altarul se termina poligonal, in trei laturi. Despartirea dintre cele doua incaperi este marcata de cateva barne din tampla originala, integrate in actualul iconostas. In butea originala s-au pastrat doua ferestre si bolta comuna. Ferestrele inguste sunt taiate dintr-un lemn asezat vertical in structura.
Impartirea bipartita, intr-un altar si un naos, este o trasatura arhaica in arhitectura religioasa de lemn a romanilor. Ea a mai fost relavata arheologic in mai multe locuri din Moldova si se mai poate intalni doar in cateva cazuri, cu totul de exceptie. Planul cu trei incaperi s-a generalizat ulterior.
Pe peretele estic al absidei altarului este scris anul 7089 (1580-1581) al carui insemnatate nu o cunoastem, dar se poate presupune o reparatie mai semnificativa. De-a lungul timpului biserica a suferit mai multe restaurari dintre care doua radicale una in anul 1778 si a doua in anul 1871, cand s-au inlocuit barne din pereti si de la acoperis care erau putrede sau mancate de carii. Ultima restaurare a avut loc in anul 1938 cand s-a sindrilit acoperisul.